Asezare geografica
Municipiul Târnaveni, important centru industrial din zona centrala a tarii, se situeaza pe culoarul Târnavei Mici, într-un sector de usoara largire a acestuia, bine evidentiat fata de îngustarea din amonte, de pe terasa satului învecinat Custelnic .
Întretaiat imaginar de paralela 46° si 19’ latitudine nordica si meridianul 24° 18’ longitudine estica, orasul Târnaveni este asezat în plina zona a Podisului Târnavelor. Având în vedere specificul Vaii Târnavei Mici, dealurile sunt cu versantii mai abrupti în nord (500 m ) si mai putin abrupti spre sud (300 m), relevând o arie de convergenta alungita spre est si vest în lungul Târnavei, si mai putin în nord si sud, în lungul drumului national (D.N.14.A).
Orasul se întinde pe dealurile de la nord si de la sud, cât si pe lunca Târnavei, care uneori se dezvolta în largime pâna la 2 Km. Dealurile din nord, Fideul, Chehiu, Hangasul, Spinul Dracului, Coasta Dâmbaului, sunt în mare parte acoperite de culturi agricole, iar pantele mai repezi cu vii si pomi fructiferi. Marile depozite de argila sarmatiana, luturi de coasta si terase, existente aici, au atras dezvoltarea industriei materialelor de constructii. În sud, dealurile sunt mai tesite, având o structura în domuri, utilizate pentru culturile agricole. Cea mai de seama bogatie a dealurilor sudice este gazul metan, ce se exploateaza in câmpurile de sonde de la Deleni.
Situat în aceasta pozitie geografica, orasul beneficiaza de potentialul economic al ambelor trepte de relief. Lunca alcatuieste un domeniu legumicol, ale carei produse sunt atrase pe piata orasului. În aceeasi masura, dealurile, cu produsele agricole, iar mai ales cu rezervele lor de argila si gaz metan, contribuie din plin la întretinerea industriei orasului si a vietii urbane.
La dezvoltarea orasului a contribuit si aprovizionarea cu materii prime de pe aproape întreg teritoriul tarii si chiar de peste hotare.
Aceasta mare concentrare de materii prime, necesare in primul rând industriei chimice, reprezinta un element de baza, care, prin intermediul factorului uman, concureaza la evolutia functionala si urbanistica a Târnaveniului, centru polarizator a teritoriului înconjurator.
Suprafata teritoriului administrativ însumeaza 6039 ha din care 4605 sunt terenuri agricole (teren arabil,pasuni, fânete, vii si livezi), 498 ha – paduri si terenuri forestiere si 1433 ha – teren intravilan ocupat cu constructii, curti si alte destinatii.
Relieful
Aspectul actual al reliefului în zona Târnăveniului, este rezultatul evoluţiei desfăşurate în neogen şi cuartenar, ca urmare a condiţiilor favorabile pe care le-a oferit acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori.
Relieful format pe argile marnoase, cu intercalaţii de nisipuri fine, lutoase, stratificate, cuprinde dealuri joase, ce nu depăşesc 500 m favorabile culturilor cerealiere, dar mai ales plantaţiilor de viţă de vie şi pomi fructiferi. Aceste dealuri sunt orientate în general pe direcţia est-vest, de o parte şi de alta a Luncii Târnavei Mici. Punctele cele mai înalte se situează în grupa nordică de dealuri, cuprinse între 480-500m. Dealurile coboară apoi, spre axa Târnavei Mici până la altitudinea de 285m.
Clima
Culoarul Târnavei Mici, în zona Târnăveni, se află, ca de altfel întregul bazin al Transilvaniei, sub influenţa maselor de aer din vest şi nord-vest, ceea ce influenţează substanţial trăsăturile componenţilor climatici.
Temperatura medie anuală a oraşului are o valoare mai ridicată în comparaţie cu alt epărţi ale podişului Transilvaniei 9,8° C.
Oraşul Târnăveni primeşte anual în medie o cantitate de 688 mm precipitaţii, cantitatea aceasta oscilează anual destul de pronunţat. Pe baza datelor din ultimii ani s-a observat că precipitaţiile maxime absolute au fost înregistrate în anul 1959, iar valoarea medie anuala a fost măsurată în 1946 de 291 mm.
Numărul zilelor ploioase oscilează anual între 110-120, iar a zilelor cu ninsori între 15-20.
Durata medie a stratului de zăpadă este avantajoasă, numărul anual al zilelor cu strat de zăpadă este de 30-40. Viscolele sunt foarte rare.
Hidrografia
Principalul colector al apelor de suprafaţă din zona Târnăveni este râul Târnava Mică, ce îşi are izvoarele în Munţii Gurghiului, sub vârful Saca (1774m). Media multianuală a debitului la Târnăveni este de 8,87m.c./sec. Debite foarte mari au fost înregistrate în anii 1970-1975 când s-au înregistrat inundaţii catastrofale, acoprind întreaga albie minora şi producând mari dezastre la unităţile industriale şi la aşezările omeneşti. Capacitatea medie de transport a albiei minore este de circa 60mc/sec
Izvoarele din apele freatice, dispersate pe tot hotarul oraşului, constituie sursa de apă potabilă.
Izvoarele sărate de pe Valea Sărată reprezintă după toate analizele efectuate o bază de tratament antireumatic.